Marius OPREA

Activiștii de ieri, demnitarii de azi

Cazul rectorului Lucian Georgescu, fost ministru al Cercetării

La 59 de ani, Lucian Puiu Georgescu – fostul ministru al Cercetării în cabinetul Tudose, ales în toamnă rector al Universității „Dunărea de Jos“ din Galați – are o prodigioasă activitate științifică în domeniul mediului și al chimiei alimentare. Mai puțin onorabilă este activitatea sa de dinainte de 1989, cînd a fost activist al Comitetului Județean al UTC Galați, perioadă falsificată în CV-ul prin care …

Publicăm partea a III-a şI ultima din interviul cu istoricul Marius Oprea, interviu ce face parte dintr-un proiect iniţiat de Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. În prima parte a interviului, Marius Oprea explica acest demers: „Fosta mea colegă de facultate Flori Bohîlțea‑Mihuț mi-a scris cu două luni în urmă, solicitîndu-mi colaborarea la un volum cu generosul titlu Arhive și cunoaștere, unde voi fi …

Să mai adaug că n-am lăsat niciodată lucrurile la jumătate. Deși aveam doar doi prieteni adevărați în Colegiul CNSAS (Claudiu Secașiu, fostul meu coleg de bancă din liceu, anchetat și el de Securitate în vara anului 1988, în același „lot“ cu mine, și Ladislau Csendes), atunci cînd, în data de 31 ianuare 2008, Curtea Constituţională a României, prin Decizia 518 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate …

Fosta mea colegă de facultate Flori Bohîlțea‑Mihuț mi-a scris cu două luni în urmă, solicitîndu-mi colaborarea la un volum cu generosul titlu Arhive și cunoaștere, unde voi fi alături de foști colegi-istorici de la Facultatea de Istorie și Științe Politice (Dana Zaharia, Ecaterina Lung, Florin Țurcanu) și etnologi de la Muzeul Țăranului Român, lucrarea fiind gîndită în două părți: prima va cuprinde articole teoretice despre …

Colaborarea lui Traian Băsescu cu Securita­tea, revelată abia acum de investigațiile făcute de un angajat al Consilului Național pentru Stu­dierea Arhivelor Securității, a fost subiectul unor lungi și aprinse polemici, cît și al unui proces, intentat de el lui Mugur Ciuvică, directorul Gru­pului de Investigații Politice, proces pierdut de acesta din urmă. Această colaborare a avut trei etape: mai întîi, racolarea lui Băsescu ca informator …

Sînt, după părerea mea, două cuvinte care, din nefericire, din cauza unei majore uzuri în ultimele şapte decenii, fie şi-au denaturat sensul, fie nu mai sînt folosite în limbajul comun. Unul dintre ele, aproape deloc. Este vorba despre ţară şi patrie. În aparenţă, ele definesc acelaşi lucru, dar numai în aparenţă, pentru că, de fapt, România ţara este mult diferită faţă de România patria. Primul …

Există momente în viaţa noastră cînd avem un sentiment foarte acut că ne aflăm faţă în faţă cu istoria şi că o privim cum se scrie sub ochii noştri. Am trăit multe asemenea momente alături de Constantin Ticu Dumitrescu, cel care nu mai e printre noi de zece ani, murind pe 5 decembrie 2008. O personalitate incomodă, socotită astfel de mulţi dintre cei care l-au …

Începînd cu 1982 şi pînă în 1989, Doina Cornea, o femeie mărunţică din Cluj, de profesie lector universitar la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj, a pus Securitatea pe jar, reuşind să difuzeze exact 31 de proteste la Radio Europa Liberă împotriva regimului Ceauşescu. De la început şi pînă la sfîrşit, nici una dintre măsurile de avertizare la care a fost supusă, dintre care …

Nu am avut, așa cum se întîmplă adesea în asemenea împrejurări, percepția adîncă și dureroasă a morții suveranului nostru, Regele Mihai I, la anunțarea ei, ci la o săptămînă după ce ea s-a petrecut. Pe 11 decembrie, trupul său, al cărui suflet s-a înălțat la cer, zăcea în noaptea luminată de lumînări și de becurile palide, sub privirile Maicii Domnului, ale lui Iisus cel răstignit …

În căutarea tatălui pierdut

Jurnalul investigaţiilor cu privire la partizanul Vasile Motrescu

La mijlocul lunii septembrie, cînd mă aflam la Bistra, în Apuseni, în căutarea rămășițelor pămîntești ale lui Ion Andreșel, un țăran de 73 de ani, împușcat în vara anului 1950 de către Securitate într-un loc de altfel tare frumos, aflat în munți, la 1.280 de metri altitudine, și numit „Poarta între cai“, am primit un mesaj prin e-mail de la o doamnă, Sofia Chirilă, fostă …

Citez ce spunea Constantin Rădu­les­cu‑Motru despre român: „Are un suflet gregar și atîta tot“, fiind lipsit de solidaritate, căci solidaritatea este „opera sacrificiului conștient, este ultima verigă în înălțarea morală a voinței, pe cînd gregarismul este o stare impusă de împrejurări și de tradiție. Solidaritatea este ținta spre care se îndreaptă cultura; gregarismul poate fi anterior oricărei culturi și unii sociologi pretind chiar că el …

Ziua care nu se uită

Brașov, 15 noiembrie 1987, după 30 de ani

Atîta vreme cît Braşovul, vechiul Kronstadt, după numele ctitorilor săi saşi, sau Brasso, cum îl numeau maghiarii, s‑a numit Stalin, parcă nimic nu se putea întîmpla în oraş. Localnicii aveau parte de un prezent cenuşiu şi duşmănos, vegheat de o imensă inscripţie cu numele dictatorului sovietic, trasată cu brazi plantaţi în pădurea de foioase de pe un versant al Tîmpei, iar cartierele muncitoreşti, asemenea unor …

Iulian Vlad era șeful Securității în timpul revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987. Reproduc aici încă o mărturie despre intervenția Securității împotriva protestatarilor: „Cred că e prima dată cînd spun că am fost bătută în București – nu am recunoscut niciodată, nici soţului, nici socrului și nici colegilor nu le-am spus cîte palme şi bastoane am putut să primesc. M-au lovit cu palmele, …

Nici o dictatură nu poate supraviețui fără obediența față de dictator a aparatului prin care este supusă populația. Într-o dictatură, populația nu ascultă de bunăvoie, ci de frică. Pe lîngă servilismul nomenclaturii, pe lîngă sicofanții agramați și aroganți, aidoma dictatorului, mai e nevoie și de tehnicieni, adevărata coloană vertebrală care ține în picioare un colos altfel nevertebrat, prin ale cărui vene și terminații nervoase circulă …

Lumea mi se pare acum mai mică. Strada Kirițescu, unde locuiesc, și-a pierdut o latură a sa, înghițită de moarte. Îmi plăcea să spun cunoscuților apropiați, printr-o butadă a oscilării mele între istorie și poezie, că „stau între Zoe Petre și Mircea Dinescu“. Cea care mi-a fost cu mult mai mult decît un dascăl nu mai este printre noi și încă nu pot „procesa“ cu …

Mă aflu pe aceeaşi cutie de baterie de la un camion pe care, în urmă cu un an, scriam – la acelaşi laptop – pagini dintr-un roman, Turma păstorului mut, în care istoriseam astfel cele ce se petrec în jur: „Stau acum în cimitirul de la Periprava, între cruci lipoveneşti albastre, pe care scrie cu vopsea albă numele morţilor. Laptopul se află aşezat pe trunchiul de …

Ce îl recomandase pe Ureche, în 2001, să conducă un serviciu secret într-o Românie care se pregătea să intre în NATO? Răspunsul oficial a fost furnizat de purtătorul de cuvînt al Ministerului Justiţiei, care aprecia că „Marian Ureche este un excelent jurist, este profesor universitar, și din punct de vedere al pregătirii era omul cel mai potrivit“. Am văzut pînă acum care erau adevăratele sale …

Scandalul SIPA, care a aprins din nou presa din România, prin așa-zise dezvăluiri ale lui Dan Andronic, un jurnalist-consultant politic, aflat parcă dintotdeauna în anticamera puterii și pus acum în mai dificila situație de inculpat, nu aduce nimic nou, în fond, în ceea ce se cunoștea deja. Atrăgînd atenția asupra fostului serviciu secret din Ministerul Justiției, domnul Andronic țintește mai degrabă să-și apere pielea, jucînd …

Pauză de respirație

Deshumarea lui Mugur Călinescu, 17 mai 2017

Între 12 şi 14 septembrie 1981, în zori de zi, în municipiul Botoşani locuitorii care se perindau prin centrul oraşului au putut vedea nu mai puţin de şapte inscripţii făcute cu creta pe panourile șantierului din jurul Casei de Cultură, pe cîteva clădiri din jur și chiar pe trotuar. VREM LIBERTATE. NU MAI PUTEM SUPORTA SĂ STĂM LA COZI INTERMINABILE. VREM ULEI ȘI ZAHĂR. NE-AM …

Agonia unui simbol: Fortul 13 Jilava

Apa a intrat în celule, iar condiţiile sînt improprii pentru funcţionarea unui Memorial

Fortul 13 Jilava a fost ridicat în vremea Regelui Carol I, făcînd parte din rețeaua de apărare a Bucureștiului, dintr-un lanț de 18 forturi similare. Construit sub pămînt, la o adîncime de 10 metri, a fost destinat, încă din 1907, cînd aici au fost întemnițați unii dintre țăranii răsculați, să devină cea mai cunoscută temniță din România. Șirul de masacre, execuții și tortùri petrecute în …

Pagina următoare »

Despre Cookies

Folosim cookies pentru funcționalitatea site-ului și pentru a-ți oferi o experiență personalizată pe observatorcultural.ro. Prin continuarea navigării, ne oferi acordul tău.